Afacerea GOJI - Informarea poate face diferenta intre esec sau un real succes

Afacerea Goji - Calitatea si Informarea, garanteaza succesul unei culturi de Goji

Din dorinta de a cultiva ceva sanatos si de ce nu profitabil, tot mai multi se indreapta spre cultura de Goji. Suprafetele cultivate cu Goji cresc in fiecare an fara a se putea realiza o estimare sau un control al soiurilor utilizate in aceasta cultura.

Internetul abunda de informatii referitoare calculele economice si rentabilitatea unei culturi de Goji. Cu gandul la o amortizare rapida a investitiei sau un profit realizat relativ usor, se pierd din vedere unele lucruri esentiale pentru  succesul acestei afaceri.

Sursele de informatii nu sunt intotdeauna demne de incredere, recomandarile nu sunt bazate pe o experienta reala iar imaginile folosite ca exemplu sunt uneori preluate de pe internet.

Se creeaza situatii cand resursele unei investitii sunt epuizate inainte de a finaliza proiectul integral. Nu mai raman bani pentru ingradire, pentru realizarea sistemului de picurare sau achizitia de fertilizanti, atat de necesari dezvoltarii sanatoase a unei culturi de Goji. Toate din o lipsa de informare sau din dezinformare voita.

Daca resursele financiare sunt limitate, noi recomandam infiintarea unei culturi de Goji, pe o suprafata mai mica dar de calitate. Ulterior, odata cu familiarizarea arbustiului de Goji, ii ajutam sa se extinda singuri, cu propriul material saditor.

Trebuie sa fim sincer si totodata realisti. Zonele reci, cu primaveri lungi, reduc substantial perioada de fructificare, respectiv perioada in care putem culege fructe Goji. Daca in urma testelor la sol, realizam ca proiectul necesita investitii ridicate, care se vor amortiza greu, va trebui sa mentionam cultivatorului, pentru ca acesta sa stie dinainte aceste aspect si nu cand va fi prea tarziu…

           

Un arbusti care poate fi produs relativ usor, cu o rezistenta ridicata la schimbari de temperatura si stres, Goji are un comportament complet diferit in pepiniera fata de camp.

Daca in pepiniera scopul principal este de a creste o planta cat mai sanatoasa si viguroasa, in camp ne dorim, in primul rand, ca aceeasi planta sa fie ferita de boli sau daunatori si sa produca un rod puternic.

Fara o experinta cu planta Goji in camp de macar un an nu putem considera ca suntem pregatiti sa recomandam sau sa oferim consultanta specializata. Si totusi, internetul este plin de oferte de plante din partea unora care nu au vazut cum arata un fruct proaspat de Goji.

Sunt cultivatori care influentati de aceste articole intalnite in mediul on-line, ma intreaba daca este obligatorie realizarea unui sistem de irigatie. Probabil nu realizeaza ca o planta sanatoasa, cu o fructificare abundenta depinde in totalitate de accesul acesteia la apa. Fructul inseamna apa.

Trecand peste legalitatea actiunilor, adica peste faptul ca doar pepinierele autorizate de Inspectia Semintelor si a Materialului Saditor din Romania au dreptul sa comercializeze plante Goji (certificatul de producator local eliberat de primarie nu este valabil), sunt situatii cand materialul saditor comercializat este din seminte sau butasi de Gardurarita, un soi local, asemanator Goji dar considerat toxic.

Specialistii considera ca sunt suficiente cateva plante toxice sa strice o cultura intreaga in momentul polenizarii de catre albine.

O plantatie de calitate NU se poate infiinta fara un material saditor certificat. Certificarea garanteaza calitatea plantei achizitionate. Garanteaza prinderea acesteia (in caz contrar plantele neprinse vor fi inlocuite). Va ofera siguranta ca nu ati luat o decizie gresita care, in alta situatie ar fi fost prea tarziu de realizat.

 Autorizatia de plantare, necesara inregistrarii culturii, nu va fi eliberata decat dupa prezentarea documentelor de provenienta a materialului saditor. Nu in ultimul rand, responsabilitatea cade in seama vanzatorului si nu a dumneavoastra.

O plantatie de calitate NU se poate infiinta fara un test al solului (din experienta proprie va spun ca ne-am chinuit 3 ani sa aducem nivelul PH-lui de la 4,5 la 6.5 intr-un teren lipsit de nutrienti). 

In urma rezultatului acestui test se poate evalua daca zona respective este pretabila acestui gen de cultura. Planul de fertilizare si combatere, metodele de reglare ale PH-lui, solutii de drenare si de crestere a calitatii solului (realizat de specialistii nostri), NU se pot concepe fara acest test.

Ne adresam celor interesati de aceasta cultura sau care doresc doar cateva plante in gradina proprie. Indiferend de decizie, scopul este de a investi in sanatatea noastra.

Va stam la dispozitie pentru orice intrebare…

www.PlantatieGoji.ro

https://www.facebook.com/plantatiegojibio/

office@plantatiegoji.ro

Putregaiurile - daunatorii arbustilor si al fructelor

Putregaiurile se caracterizeaza prin descompunerea in profunzime a tesuturilor atacate sub actiunea agentilor fitopatogeni. Aceste modificari sunt produse de unele bacterii si ciuperci patogene.

In functie de conditiile climatice si consistenta organelor afectate putregaiurile pot fi umede si uscate.

Principalele boli sunt:

1.Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof (Erwinia carotovora pv. atroseptica)

Boala se poate manifesta atat in camp, cat si in timpul depozitarii, pierderile de tuberculi ajungand la 50-60%.

Simptome: Plantele provenite din tuberculi infectati, raman mai mici, cu tulpini debile, cu ramuri erecte si indoite spre axul principal. Foliolele sunt rasucite spre fata inferioara , sunt rigide, de culoare verde-galbuie cu luciu metalic.

Baza tulpinilor este subtiata, innegrita, iar tesuturile din aceasta zona prezinta un putregai moale.
Interiorul bazei tulpinii este brun si moale, iar fasciculele vasculare sunt de culoare mai inchisa. Plantele bolnave se smulg usor, nu produc tuberculi sau acestia sunt afectati de putregai umed.

In sectiune printr-un tubercul atacat, se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase, situal la cativa milimetri sub coaja. Intr-un stadiu mai avansat al bolii incepe solubilizarea amidonului, formandu-se in tuberculi caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emana un miros neplacut de acid butiric. In final, pulpa tuberculului se descompune in intregime.

In depozitele umede, neaerisite, cu temperatura moderata, boala evolueaza rapid determinand putrezirea in masa a tuberculilor.

Agentul patogen: Erwinia carotovora pv. atroseptica, bacterie care se transmite de la un an la altul cel mai adesea prin tuberculi infectati, folositi la plantare si prin resturile vegetale ramase in camp dupa recoltare.

Raspandirea in timpul vegetatiei se face prin insecte, prin melci, prin apa provenita din ploi sau irigatii, prin unelte, etc. Infectia se realizeaza prin rani, lenticele sau stoloni.

Profilaxie: Ca masuri profilactice se recomanda sa se evite plantarea in soluri grele, umede, sa se respecte rotatia culturilor, astfel incat pe terenul infectat, cartoful sau alte plante pentru care agentul patogen manifesta afinitate, sa nu revina mai devreme de 4 ani.

La plantare sa se foloseasca numai tuberculi sanatosi, cultivarea de soiuri rezistente, combaterea daunatorilor de sol, cartofii destinati pastrarii sa fie recoltati la maturitate deplina, adunarea si arderea resturilor vegetale ramase pe camp dupa recoltare. Inainte de depozitare, tuberculii vor fi sortati, iar in depozite se va mentine temperatura de 1-4º C si umiditatea de 70-80%, asigurandu-se o buna aerisire.

Masuri de prevenire si combatere: 

Previcur Energy, 15 mlPret: 14.5 lei

Captan 80 WDGPret: 2.73 lei

Dithane Neotec 75 WGPret: 2.13 lei

Merpan 80 WDG, plic 15 gPret: 2.73 lei

2.Putregaiul sau caderea plantutelor din rasadnita si sere (Pythium debaryanum)

Este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli care apare in rasadnite si sere inmultitor.

Agentul patogen este polifag atacand plante ce apartin la specii din familii botanice diferite.

Simptome: Filamentele miceliene din sol patrund prin stomate in regiunea hipocotila a plantutelor. In urma infectiilor, apar in dreptul coletului pete brune, care se intind cuprinzand coletul si baza tulpinitei, care se subtiaza si se inmoaie,

Frunzele se ofilesc, iar plantutele cad la pamant si putrezesc. In conditii de temperatura si umiditate ridicata, boala are un caracter acut, astfel ca in 2-3 zile pot fi atacate si distruse toate plantutele din rasadnita.

Atacul este mai periculos cu cat se produce mai aproape de faza de germinare si rasarire a plantutelor, apoi pe masura ce ele cresc, devin tot mai rezistente la atacul ciupercii.

Agentul patogen: Pythium debaryanum, ciuperca care se transmite prin rani sau prin strapungerea activa a peretilor celulari. Putrezirea tesuturilor atacte se datoreaza unei enzime pectolitice secretate de agentul fitopatogen.

Dupa distrugerea tesuturilor vegetale, patogenul duce o viata saprofita, prin modificarea rapida a sistemului enzimatic.

Profilaxie: Intrucat perioada critica a bolii se limiteaza la stadiul de plantute, masurile preventive trebuie sa asigure ferirea rasadurilor de infectii, pana la transplantarea lor in camp. O importanta deosebita, in cazul acestei boli, o are dezinfectarea pamantului din rasadnita sau inlocuirea lui cu pamant necontaminat.

Dezinfectarea pamantului se face cu rezultate bune pe cale termica cu vapori de apa sau cu apa clocotita astfel ca sa se mentina temperatura materialului tratat (sol, mranita). Dezinfectia se mai poate face cu Basamid Granule (5 kg/100 m²).

In timpul rasaririi si dezvoltarii rasadurilor se va avita excesul de umezeala si se va asigura o buna aerisire a plantelor.

In combaterea chimica a agentului fitopatogen s-au obtinut rezultate bune cu Previcur Energy (20 ml in 20 l apa), Captan (0.2-0.5%), Dithane M 45 (0.2%), Merpan 80 WDG (4-5 l solutie/ mp).

Masuri de prevenire si combatere: 

Previcur Energy, 15 mlPret: 14.5 lei

Captan 80 WDGPret: 2.73 lei

Dithane Neotec 75 WGPret: 2.13 lei

Merpan 80 WDG, plic 15 gPret: 2.73 lei

3.Monilioza sau putregaiul brun, putregaiul negru si mumifierea fructelor de semintoase (Monilinia fructigena)

Boala se manifesta la peste 40 de specii de plante, din familii diferite, insa este mai periculoasa pentru mar si par. Monilioza produce pagube mai aproape de maturitatea fructelor, iar infectiile tarzii care au loc in timpul recoltarii se manifesta in depozite.

Simptome: Atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori, fructe, formele de atac imbracand aspecte diferite in functie de faza de vegetatie si evolutia conditiilor climatice.

Primavara, in timpul infloritului, unele ramuri tinere incep sa se vestejeasca, frunzele si florile se brunifica si se usuca.

Atat pe scoarta ramurilor atacate, cat si pe flori, apar mici pernite de culoare cenusie- galbuie ce reprezinta sporodochiile ciupercii. Mai tarziu, cand fructele au ajuns la dimensiunea unei alune, in special la par, acestea se innegresc si cad in masa.

Atacul pe fructele mature este cel mai frecvent si cel mai pagubitor. In aceasta faza se poate intalni sub 3 forme de manifestare: putregai brun, putregai negru si mumifiere.

Putregaiul brun apare pe vreme calda si ploioasa. Pe fructele atacate apar pete brune care se intind in suprafata si cuprind pulpa in intregime. Pe suprafata fructelor cu putregai brun apar sporodochii (micelii cu conidiofori si conidii) dispuse sub forma de cercuri concentrice. Fructele atacate de putregaiul brun cad in cursul verii.

Putregaiul negru apare pe vreme racoroasa si ploioasa. In aceasta situatie fructele se innegresc si putrezesc. Ele au epicarpul stralucitor, dar nu prezinta sporodochii. Aceasta forma de atac apare deseori in depozite.

Mumifierea fructelor apare pe vreme calda si secetoasa. In aceasta situatie fructele atacate se deshidrateaza, se intaresc, devin pietroase si raman atarnate de pomi si in timpul iernii. In aceste fructe se formeaza sclerotii ciupercii, care sunt organe de rezistenta ale aparatului vegetativ.

Agentul patogen: Monilinia fructigena f.c. Monilia fructigena, ciuperca, care supravietuieste in timpul iernii, cel mai frecvent sub forma de stome miceliene in fructele si scoarta ramurilor atacate.

Primavara, in conditii favorabile de mediu, miceliu creste si formeaza sporodochii pe care se formeaza conidiofori cu conidii ce produc infectii primare. Conidiile sunt diseminate de vant, de apa de ploaie, insecte. Ajunse pe fructele tinere germineaza si produc un filament de infectie care de cele mai multe ori patrunde prin rani produse de diferiti factori abiotici (grindina, vant) si biotici (intepaturi de insecte).

Profilaxie: Se recomanda distrugerea prin ardere a lastarilor si fructelor atacate, evitarea producerii de rani pe fructe si ramuri.

Tratamente in cursul perioadei de vegetatie cu Bravo (1.5 l/ha), Dithane M 45 (0.2%), Folicur Solo (0.1%), Orius 25 EW (0.1%), Rovral 500 SC (1 l/ha), Score 250 EC (0.025 l/ha), Teldor 500 SC (0.8 l/ha), Topsin 70 WDG (0.7 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere: 

Bravo 500 SCPret: 9.05 lei

Dithane M 45, 20 gPret: 2.62 lei

Rovral 500 SCPret: 6 lei

Topsin 70 WDGPret: 3.05 lei

4.Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor de samburoase

Monilioza samburoaselor este o boala raspandita si pagubitoare, producand pagube cifrate intre 30-50% din productia de fructe, putand duce treptat la uscarea pomilor.

Simptome: Sunt atacate atat fructele, cat mai ales florile, frunzele si ramurile tinere in timpul primaverii. Florile de la varful ramurilor tinere in cea mai mare parte se ofilesc, se brunifica si se usuca, dar nu cad.

De asemenea, frunzele tinere se usuca incepand de la varf si atarna in jos, simptom cunoscut sub denumirea de „vestejire moniliana” sau „boala stindard”.

Pe organele atacate apar sporodochiile ciupercii sub forma unor mici pernite constituite din miceliu si spori. Acest aspect parazitar este caracteristic pentru tara noastra in special pe visin, cires, piersic si migdal si este periculos decat atacul pe fructe.

Pe fructe, boala se manifesta prin putregai brun si mumifiere. Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de Monilinia fructigena la semintoase, cu deosebire ca sporodochiile formate pe fructe sunt risipite pe toata suprafata fructului.

Fructele atacate se desprind de pe ramuri si cad pe pamant, unde continua sa putrezeasca. La prun sporodochiile produc perforarea epicarpului, iar sucul zaharat se scurge in afara, lipind fructele intre ele. Pachetele de fructe putrezite si mumificate raman prinse pe ramuri, fiind vizibile in coroana pomilor in cursul repausului vegetativ.

Agentul patogen: Monilinia laxa f.c. Monilia laxa, ciuperca ierneaza sub forma de strome miceliene in fructele si scoarta ramurilor atacate, de asemenea conidiile rezista la temperaturi scazute in proportie de 60-70%.

Primavara, in conditii favorabile de mediu (temperatura si umiditate), miceliul creste si formeaza sporodochii sau conidiile germineaza si produc infectii primare. In anii cand perioada infloritului este lunga si umiditatea ridicata, infectia se produce in masa, infectia are loc prin stigmat, de unde miceliul patrunde in stil, apoi in ovar producand ofilirea florilor, deseori prin pedunculul fructelor miceliul trece in scoarta ramurilor.

In fructele mature, miceliul ciupercii patrunde prin intepaturile si ranile produse de ploi cu grindina.

Profilaxie: Se recomanda distrugerea prin ardere a lastarilor si fructelor atacate, evitarea producerii de rani pe fructe si ramuri.

Tratamente in cursul perioadei de vegetatie cu Bravo (1.5 l/ha), Dithane M 45 (0.2%), Folicur Solo (0.1%), Orius 25 EW (0.1%), Rovral 500 SC (1 l/ha), Score 250 EC (0.025 l/ha), Teldor 500 SC (0.8 l/ha), Topsin 70 WDG (0.7 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere: 

Bravo 500 SCPret: 9.05 lei

Dithane M 45, 20 gPret: 2.62 lei

Score 250 ECPret: 6.43 lei

Topsin 70 WDGPret: 3.05 lei

 5.Putregaiul (mucegaiul) cenusiu al tomatelor (Botrytis cinerea)

Este o boala ce se intalneste frecvent in culturile de tomate din sere si solarii si mai rar in cele din camp.

Simptome: Atacul se manifesta pe toate organele supraterane ale plantelor. Primele simptome apar, de regula, pe frunzele de la baza plantelor. Pe frunzele batrane apar pete verzui sau galbui-verzui, care se necrozeaza si uneori prezinta o zonare concentrica.

La suprafata tesuturilor atacate intr-o faza mai avansata a bolii apare un puf abundent de culoare cenusie, ce reprezinta partea asexuata a ciupercii respectiv conidioforii cu conidii. Conidioforii purtati de curentii de aer infecteaza celelalte organe ale plantelor (tulpini, fructe).

Pe tulpini atacul se manifesta cel mai frecvent la baza plantelor, prin aparitia unor pete adancite in tesut, care daca cuprind tulpina de jur-imprejur determina moartea plantelor. Pete asemanatoare pot sa apara la diferite niveluri ale tulpinii si plantele se ofilesc deasupra zonei de atac.

Forma cea mai grava a atacului se manifesta pe fructe, sub forma unui putregai umed si moale la locul de insertie al pedunculului, la suprafata caruia se dezvolta din abundenta puful de conidiofori si conidii de culoare cenusie. Fructele atacate se desprind si cad pe sol.

Agentul patogen: Botrytis cinerea, ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul de rezistenta, iar in timpul vegetatiei se raspandeste prin conidii.

Profilaxie: Ca masuri preventive se recomanda strangerea si distrugerea plantelor atacate, folosirea de soiuri si hibrizi rezistenti.

In timpul prioadei de vegetatie se aplica tratamente foliare cu Acanto Plus (0.5 l/ha), Amistar Xtra (0.75 l/ha), Bravo (2 l/ha), Chorus 75 (0.5 kg/ha), Dithane M 45 (0.2 %), Folpan 80 WDG (1.5 kg/ha), Mirage 45 EC (1 l/ha), Pictor (0.5 l/ha), Rovral 500 SC (1 l/ha), Score 250 EC (0.5 l/ha), Switch (0.6 kg/ha), Teldor 500 SC (0.8 l/ha), Topsin 500 SC (1.4 l/ha).

Masuri de prevenire si combatere: 
Produsele folosite sunt:

Bravo 500 SCPret: 9.05 lei

Rovral 500 SCPret: 6 lei

Teldor 500 SC, 15 mlPret: 15.18 lei

Sursa : http://www.botanistii.ro/blog/boli-plante-putregaiul/