Fertilizarea organica a culturilor

Fertilizarea organica

Se apreciaza ca la nivel general aplicarea de ingrasaminte poate duce la o crestere cu 40-60 % a productiei. Tipul de ingrasamant (organic sau chimic) reglementeaza foarte mult calitatea produsului obtinut. Fermierii din toata lumea folosesc ingrasaminte chimice dar in ultima perioada se observa o revenire la folosirea ingrasamintelor organice datorita beneficiilor de lunga durata obtinute prin aplicarea lor.

Dintre beneficiile aplicarii ingrasamintelor organice amintim:

• mentinerea fertilitatii solului: Materia organica inmagazineaza macro si microelemente care sunt eliberate treptat in sol sub influenta microorganismelor si a factorilor de mediu. Pe langa aportul de nutrienti prin aplicarea de ingrasaminte organice se imbunatateste structura solului, aerarea, capacitatea de retinere si infiltrare a apei in sol.
• productie locala: fie in ferma proprie sau la ferme locale. Prin urmare costul cu acestea este mult redus fata de cele chimice;
• reduce eroziunea solului: prin prezenta unei cantitati mai mari de materie organica in sol, in special la solurile nisipoase se reduce eroziunea cauzata de vant;
• permite reducerea dozelor de azot mineral: cu 20 – 50%, fara ca sporul de productie sa scada daca se administreaza impreuna cu ingrasaminte minerale, in special cu cele fosfatice
• mediu sigur: ingrasamintele organice sunt usor bio-degradabile si nu provoaca o poluare a mediului.
• alimente non-toxice: Utilizarea acestor ingrasaminte creaza premisele ca produsele alimentare obtinute vor avea un continut redus de substante chimice nocive;

Ingrasamintele organice prezinta mai multe avantaje fata de cele chimice dar de asemenea in anumite situatii pot prezenta anumite dezavantaje. Dintre acestea amintim:

• disponibilitatea limitata a nutrientilor: plantele care au nevoie urgenta de nutrienti ar putea fi afectate de timpul mai indelungat de eliberare a nutrientilor, acesta fiind influentat de temperaturile ambientale si de prezenta microorganismelor in sol;
• pot prezenta potential de infestare a culturilor: ingrasamintele organice, in special gunoiul de grajd, pot contine seminte de buruieni care nu au fost distruse daca gunoiul nu a fost pregatit anterior prin fermentare. Aceste seminte pot infesta ulterior terenul pe care s-au aplicat ingrasamintele.
• volumul de munca mai mare: pentru aceeasi cantitate de nutrienti volumul de munca poate fi de cateva ori mai mare la folosirea ingrasamintelor organice fata de cele chimice.
• cererea in crestere fata de aprovizionare: odata cu cresterea cererii pentru ingrasamintele organice satisfacerea cererii incepe sa fie o problema resursele fiind limitate.

Din categoria ingrasamintelor organice fac parte: gunoiul de grajd, gunoiul de pasari, composturile, resturile vegetale, ingrasamintele verzi, gunoiul artificial, mranita, gülee, urina si mustul de gunoi, etc.

Gunoiul de grajd

Un amestec de asternut si dejectiile solide si lichide ale animalelor. Se foloseste in stare proaspata sau in diferite faze de descompunere si contine in cantitati apreciabile azot, fosfor, potasiu, calciu si diferite microelemente. Pe langa aprovizionare cu substante nutritive, contribuie si la imbunatatirea caracteristicilor solului imbunatatind continutul in humus si structura solului, marind permeabilitatea si capacitatea de retinere a apei si chiar o corectare in o anumita masura a reactiei solului.

Dozele care se aplica se stabilesc in functie de cultura premergatoare si cea la care urmeaza a fi aplicat ingrasamantul, tipul de sol, etc. La  culturile de camp se aplica de obicei doze de 20-30 t/ha dar se poate mari cantitatea pana la 40-50 t/ha.

Gunoiul de pasari

Este un ingrasamant cu actiune rapida si cu continut aproape dublu de N, P si K, comparativ cu gunoiul de grajd, Se poate folosi fie in stare uscata, fie sub forma lichida (in amestec cu apa). Are anumite restrictii in ceea ce priveste aplicarea in stare proaspata, avand un efect de crestere al aciditatii solului.

Compostul

Este un ingrasamant rezultat prin fermentarea resturilor vegetale cu sau fara resturi organice pana la o consistenta asemanatoare particulelor de sol. In unele tari se utilizeaza acceleratori ai procesului de fermentare (bacterii sau ciuperci). Compostul se foloseste mai mult in legumicultura dar poate fi folosit si la cultura mare, cantitatile care se aplica fiind de 15-20 t/ha.

Resturile vegetale

Dupa recoltarea culturii resturile ramase pot fi tocate si ingropate sub aratura, reprezentand un ingrasamant ieftin si valoros.

Ingrasamintele verzi

O tehnica tot mai des folosita o reprezinta reinsamantarea terenurilor dupa recoltarea culturii principale cu specii de plante putin pretentioase, cu ritm rapid de dezvoltare si o masa vegetativa mare. De regula plantele folosite sunt din familia leguminoaseleor (mazare, lupin, trifoi) valorificandu-se astfel si capacitatea acestora de fixare a azotului, dar mai pot fi folosite rapita, floarea-soarelui, mustarul, secara etc.  Cand plantele sunt in plina vegetatie, se toaca si se introduc sub brazda, efectul lor benefic fiind pe mai multi ani. Pentru o maximizare a efectului se poate aplica si o cantitate de 10 t/ha gunoi.

Gunoiul artificial

Se obtine prin fermentarea resturilor vegetale, de regula paie in combinatie cu ape reziduale, must de grajd sau urina de la animale. Se poate completa cu ingrasaminte chimice in timpul procesului de fermentare iar gunoiul astfel obtinut are valoare calitativa apropiata de a gunoiului de grajd.

Mranita

Rezulta din gunoiul de grajd in urma fermentarii avansate. Se foloseste de obicei in legumicultura si se poate aplica impreuna cu ingrasaminte chimice pentru un maxim de eficienta.

Gülee

Amestecul cunoscut sub aceasta denumire reprezinta dejectiile lichide si solide, rezultate in urma colectarii acestora pe durata exploatarii animalelor, apa de la igienizarea adaposturilor si apa de ploaie. Acestea se colecteaza in bazine unde fermenteaza, apoi sunt aplicate pe teren.

Urina si mustul de gunoi de grajd

Sunt ingrasaminte lichide bogate in  azot si potasiu. Colectarea acestora se face in bazine acoperite. Se folosesc fie ca  ingrasaminte suplimentare fie ca ingrasaminte de baza. Se pot aplica si in timpul vegetatiei, fiind foarte eficace la culturile de legume si in livezi.

La aceste ingrasaminte se recomanda incorporarea in sol imediat dupa aplicare pentru a evita pierderile prin volatilizare.

In concluzie, folosirea ingrasamintelor organice este o alternativa demna de luat in considerare de catre toti fermierii. Pe langa avantajele deja enumerate, prin folosirea ingrasamintelor verzi se pot accesa subventii care ajung pana la 130 euro/ha. De asemenea o parcela de teren care a fost fertilizata doar cu ingrasaminte organice, in timp, poate fi certificata eco. Aplicarea tuturor tehnologiilor eco pe suprafetele detinute asigura obtinerea unor produse de o calitate superioara, a caror piata este din ce in ce mai mare.

Sursa: http://www.finantariagricole.ro/sfat/fertilizarea-organica/

Top 25 de beneficii ale fructelor Goji

Va prezentam cateva din multitudinea de beneficii pe care aceste fructe o au pentru sanatatea noastra:  

1. Prelungeste viata – moleculele sale de polizaharide unice si proprietatile sale antioxidante impiedica imbatranirea prematura si combat efectul radicalilor liberi.

2. Creste energia si rezistenta organismului – considerat a fi un adaptogen de prima mana, goji creste toleranta la efort, rezistenta si anduranta. Ajuta la eliminarea oboselii, mai ales la covalescenti.

3. Te face sa pari si sa te simti mai tanara – stimuleaza secretia, prin glanda pituitara, a hormonului cresterii (HCH), numit si hormonul tineretii. Beneficiile acestui hormon sunt numeroase si includ reducerea adipozitatii, imbunatatirea somnului, a memoriei, accelerarea procesului de vindecare, imbunatatirea libidoului si conferirea unui aspect mai tanar.  

4. Reduce tensiunea arteriala – un studiu din 1998 arata ca moleculele de polizaharide din goji ajuta la prevenirea hipertensiunii arteriale.

5. Previne degenerarea sistemului imunitar – este una dintre putinele plante din lume care contin germanium, un metaloid anticanceros. Antioxidantii si polizaharidele sale unice pot stopa mutatiile gentice banuite de a distruge sistemul de aparare.

6. Mentine un nivel scazut al colesterolului rau din sange prin betasitoserolul pe care il contine.Antioxidantii sai impiedica oxidarea colesterolului si formarea placilor de aterom. Flavonoidele din goji favorizeaza deschiderea arterelor si buna lor functionare.

7. Echilibreaza glicemia – este folosit in China de multi ani in tratarea ehilibrarii cantitatii de zahar din sange. Polizaharidele imbunatatesc metabolismul hidratilor de carbon si al insulinei. Goji contine si betaina, substanta care poate preveni steatoza hepatica si problemele vasculare, intalnite frecvent la diabetici.

8. Iti imbunatateste viata sexuala – cunoscut in medicina asiatica ca fiind una dintre principalele plante care tonifica functiile sexuale, goji creste nivelul de tostesteron din sange, accelerand libidoul la barbati si femei.

9. Te ajuta sa slabesti – polizaharidele din goji reduc greutatea corpului, imbuntatind transformarea alimentelor mai mult in energie si mai putin in grasime.

10. Trateaza durerile de cap – in medicina traditionala chineza, se spune adesea ca durerile de cap si lipsa de concentrare sunt provocate de insuficienta de yin si yang la nivel renal. Goji face parte din plantele cel mai des folosite pentru a restabili echilibrul yin-yang.

11. Protejeaza vederea – cercetatorii chinezi moderni au descoperit ca goji poate reduce timpul necesar vederii pentru a se adapta la intuneric. El imbunatateste si vederea in semiobscuritate si reduce epidoadele de incetosare a vederii. Carotenul lui protejeaza impotriva degenerarii maculare si a cataractei.  

12. Intareste inima – goji contine ciperona, substanta benefica pentru inima si pentru tensiunea arteriala. De asemeneea, antocianinele sale ajuta la mentinerea fortei si integritatii arterelor coronare. 

13. Imbunatateste sistemul imunitar – zaharidele din goji amelioreaza si echilibreaza activitatea tuturor celulelor imunitare, cum ar fi limfocitele T, limfocitele T superioare, celulele NK, factorul necrozei tumorale alfa si imunoglobinele IgG si IgA.

14. Protejeaza ADN-ul – polizaharidele din goji pot reface un ADN afectat de radicalii liberi.

15. Stopeza tumorile – poate provoca moartea celulelor tumorale, declasand apoptoza, un proces in cursul caruia celulele canceroase sunt descopuse si regenerate.

16. Reduce efectul toxic al chimioterapiei si radioterapiei

17. Creste nivelul limfocitelor, globule albe care au un rol crucial in functia adaptiva a sistemului imunitar.

18. Lupta impotriva inflamatiilor articulatiilor si muschilor - goji poate restabili echilibrul enzimei antiinflamatorii SOD.

19. Protejeaza ficatul – goji contine o cerebrozida noua care, potrivit cercetarilor, protejeaza celulele hepatice.

20. Trateaza simptomele menopauzei - este un tonic care serveste la restabilirea echilibrului hormonal.

21. Evita greata la gravide – in China, goji este consumat sub forma de ceai de gravidele aflate in primul semstru de sarcina pentru a evita greturile. Acelasi efect se obtine si daca se amesteca doua lingurite de suc de goji cu apa calda.

22. Imbunatateste fertilitatea – prelungeste viata spermatozoizilor si inhiba degenerarea structurala si moartea celulalra determinata de stres din celulele testiculare.

23. Intareste sanatatea renala, imbunatateste memoria prin continutul de betaina care este transformata in organism in colina, substanta care imbunatateste memoria. 

24. Imbunatateste digestia – este folosit in tratatrea gastritei atrofice, o slabiciune a digestiei cauzata de activitatea redusa a celulelor stomacale. Goji este usor de digerat, mai ales cand este consumat sub forma de suc.

25. Te ajuta sa renunti la fumat

Goji poate intra in categoria elementelor care asigura un sevraj bland fara nicotina. De fapt, goji are o putere de curatare de o eficacitate deenetagaduit. El este celebru pentru ca poate elimina progresiv metalele grele din corp. Nicotina nu prezinta nicio rezistenta la goji. De asemenea, este demonstrat ca antioxidantii au un efect important asupra sanatatii plamanilor. Astfel, goji este eficient in procesul debarasarii corpului de deseurile acumulate de tigari, inclusive nicotina, si cu aceasta ocazie, diminueaza dependent de fumat. 

Dupa cativa ani de fumat, reflexul de a pune tigara in gura ramane foarte puternic chiar daca nevoia de nicotina se reduce. Vrand sa tina ceva in gura, ex-fumatorii trebuie sa gasesca substitute ale tigarilor prin hrana. De aceea unii se ingrasa. Goji este o gustare excelenta care poate fi mancata indiferent de ora. Fiind satios, el reduce senzatia de foame si astfel fostul fumator nu se va ingrasa, ba dimpotriva. Prin continutul sau de acid linoleic, goji te ajuta sa iti mentii grutatea.    
Contraindicatii in consumul fuctelor goji

Goji creste efectul anticoagulant al warafinei, iar persoanele care umeaza un tratament anticoagulant nu trebuie sa il consume. El nu este recomandat nici in sarcina si alaptare pentru ca se banuieste ca stimuleaza uterul. Unele persoane pot avea alergie la goji sau la alte alimente din familia solanaceelor (rosii, cartofi, vinete, ardei etc.)

Sursa:http://www.desprespa.ro/Blog-SPA/Blog-Despre-SPA/Tipsuri/Top-25-de-beneficii-ale-fructelor-Goji

LEACURI DIN GRĂDINĂ: Fructe de goji

Fructul de Goji

Acest fruct magic, goji, numit și fructul longevității, consumat de celebrități, precum Christina Aguilera, Gisele Bundchen și Salma Hayek, a devenit în ultima perioadă noul secret al sănătății vârstnicilor iar popularitatea lui a cunoscut o binemeritată creștere, datorită multiplelor beneficii aduse corpului uman.

Goji este un fruct asiatic de culoare roșie originar din Himalaya, ce datează din anii 800, produs de o specie de arbuști din familia Solanacee (care include printre altele roșiile și vinetele). Goji înflorește începând din luna iunie și fructifică începând cu luna august, având perioade când are și flori și fructe. Fructele sunt mici (1-2 cm lungime) alungite, dulci și pline cu semințe în interior.

La noi, este intalnita o ruda indepartata, sub denumirea de cătina de gard.

Goji a reprezentat un pilon important al medicinei tradiționale chineze. Recent, oamenii de știință au descoperit că fructul de goji este unul dintre cele mai bogate în nutrienți.

Aceste fructe au în compoziția lor 21 de minerale, printre care fier, magneziu, potasiu, calciu, fosfor sau seleniu, 18 aminoacizi și 8 substanțe esențiale vieții. De asemenea, conține vitamina C în cantități foarte mari (de 400 de ori mai mult decât în portocale) și vitaminele B1, B2, B6 sau vitamina B12. O altă vitamină este vitamina E, destul de rar întâlnită în alimente, și extrem de benefică. Mai conține polizaharide și monozaharide, acizi grași nesaturați, inclusiv acid linoleic, acid alfa-linolenic, acid beta-sitosterol și alți fitosteroli.

Fructele de goji pot fi consumate ca atare, gătite sau uscate (precum stafidele), dar și sub formă de ceai, sucuri sau băuturi medicinale. Pentru obținerea maximă de beneficii, se recomandă consumarea întregului fruct.

În medicina tradițională sunt folosite, de mult timp, pentru îmbunătățirea vederii, prevenirea diabetului, a hipertensiunii arteriale. Este cunoscut că goji îmbunătățește circulația, întărește funcția inimii, întârzie instalarea senzației de oboseală și crește vitalitatea.

Conținutul mare de vitamina C ajută la creșterea și repararea tuturor țesuturilor umane, vindecarea rănilor, menținerea sănătății cartilajelor, oaselor și dinților. Prin conținutul de zinc, ajută în reglarea apetitului, gustului și mirosului, controlul stresului, creșterea și dezvoltarea normală, sănătatea funcțiilor de reproducere feminine și masculine.

Goji susține sistemul imunitar prin promovarea dezvoltării bacteriilor prietenoase ale sistemului gastrointestinal prin combinația de fibre și polizaharide naturale.

Nutrienții din fructele goji ajută la scăderea în greutate prin diminuarea apetitului. Indexul glicemic al acestor fructe, pe o scară de până la 100, este 29. Prin conținutul de fibre (21%) controlează glucoza și apetitul. Goji reprezintă și o bună sursă de crom, mineral care controlează nivelul glucozei. Pe lângă aceasta, cromul ajută și la conservarea masei musculare în perioada de scădere în greutate.

Stresul joacă un rol primordial în formarea depozitelor de grăsime. Goji ajută la eliberarea organismului de stres, previne și combate efectele ce duc la creșterea în greutate.

În Asia, fructul este utilizat în mod tradițional pentru tratarea alergiilor. Cercetătorii chinezi au constatat ca fructul reduce anticorpii care generează răspunsul la alergen. Totodată, polizaharidele reinstalează funcțiile normale ale sistemului imunitar.

Conform legendelor, consumul de goji asigură longevitate și tinerețe. Testele de laborator au demonstrat că antioxidanții prezenți în fruct anihilează efectele radicalilor liberi, prevenind bolile și îmbătrânirea. Goji hrănește în profunzime tenul, fortifică procesele de apărare a pielii împotriva radicalilor liberi.Cantitatea crescută de antioxidanți din fructele de goji ajută la împiedicarea îmbătrânirii premature a pielii. Betacarotenul din goji și poate combate cu succes petele de pe piele, acneea și accelerează procesul de vindecare a dermatitelor.

Goji se remarcă prin conținutul crescut de antioxidanți, în special carotenoide, care au capacitatea de a reduce riscul de degenerescență maculară.

Acești antioxidanți protejează organismul de stresul oxidativ, reduce oboseala și întărește capacitatea de protecție a organismului în fața agenților nocivi, scăzând astfel riscul de cancer. Fructele goji conțin germaniu, mineral considerat a avea proprietăți anti-cancerigene. Studiile desfășurate în China demonstrează că fructele goji inhibă unele mutații genetice care conduc la cancer și au proprietăți anti-tumorale. În plus, goji ar putea ajuta la combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei și tratamentului cu radiații al cancerului.

Combinația echilibrată de minerale esențiale din goji este necesară metabolizării proteinelor: calciu, crom, fier, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu, sodiu și zinc.

Goji conține doi nutrienți necesari unui somn sănătos. Vitamina B care îmbunătățește dispoziția, ameliorează depresia și crește nivelul de energie și magneziu, care reduce timpul necesar adormirii și îmbunătățește calitatea somnului. Complexul de vitamina B din goji are un efect benefic și asupra sănătății cardiovasculare și a menținerii sănătății glandei tiroide.

Este contraindicat consumul de goji în perioada de tratament pentru subțierea sângelui, deoarece aceste fructe pot anula efectul medicamentelor. De asemenea, nu sunt recomandate în caz de alergii la polen. Nu este recomandat persoanelor cu afecțiuni renale să consume cantități mari de goji, deoarece aceste fructe conțin cantități destul de mari de oxalați, care împiedică absorbția calciului în oase și favorizează formarea pietrelor la rinichi.

Sursa: http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/17/leacuri-din-gradina-fructe-de-goji-11-42-19#.V_Ee4BY0yys.facebook

PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole

PNDR: cum sunt selectionate proiectele pentru masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole

Cea mai accesata linie de finantare din actualul PNDR este fara indoiala submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole. Ministerul Agriculturii a publicat de curand, la inceputul lunii decembrie 2016, un nou Ghid al solicitantului pentru aceasta masura de investitii. Va prezentam in acest articol criteriile in baza carora sunt selectionate proiectele cu fonduri europene pentru submasura 4.1 – sectorul vegetal.

Evaluarea proiectelor se realizeaza lunar pentru proiectele care au un punctaj estimat (autoevaluare/prescoring) mai mare sau egal decat pragul de calitate lunar mentionat in anuntul licitatiei anuale de proiecte. Pentru aceasta submasura pragul minim este de 25 de puncte si reprezinta pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finantare.

Cererile de Finantare care au punctajul estimat (auto‐evaluare/pre‐scoring) mai mic decat pragul de calitate lunar nu pot fi depuse in luna respectiva, ci in luna aferenta pragului de calitate in care acestea se incadreaza.

Este important ca inainte de depunerea Cererii de Finantare, sa identificati, obiectiv, punctajul estimat (autoevaluare, prescoring) pe care aceasta o intruneste si sa-l mentionati in Cererea de Finantare, sectiunea A „Date despre tipul de proiect si beneficiar” precum si incadrarea corecta a proiectului din punct de vedere al alocarii financiare a masuri/ submasuri/ componente (alocare distincta). 

Solicitantul nu va reduce dimensiunea economica a exploatatiei agricole, prevazuta la depunerea Cererii de Finantare, pe toata perioada de implementare a proiectului cu mai mult de 15%. Cu toate acestea, dimensiunea economica a exploatatiei agricole nu va scadea, in nicio situatie, sub pragul minim de 8.000 SO stabilit prin conditiile de eligibilitate.

Total SO a exploatatiei pentru care s-a primit punctaj va putea creste in anii de previzionare, tinand cont insa de faptul ca la sfarsitul primului an de monitorizare, exploatatia sa se incadreze in categoria (intervalul) de dimensiune economica pentru care s-a primit punctaj.

SECTORUL VEGETAL

1. Principiul dimensiunii exploatatiei care vizeaza exploatatiile de dimensiuni medii: Exploatatia agricola avand dimensiunea economica intre 12.000 – 250.000 SO (valoarea productiei standard).

• 1.1. 12.000 – ≤50.000 – 15 p
• 1.2. >50.000 – ≤100.000 – 13 p
• 1.3. >100.000 – ≤ 250.000 – 11 p

Punctarea se va realiza pe baza dimensiunii economice pe care o va atinge intreaga exploatatie ca urmare a investitiilor propuse prin proiect la sfarsitul primului an de monitorizare dupa finalizarea investitiei, inclusiv in cazurile in care investitia propusa prin proiect nu afecteaza toata exploatatia, asa cum reiese din documentatia tehnico-economica, corelata cu informatiile furnizate in cadrul punctului „Stabilirea categoriei de ferma”, din cadrul Cererii de Finantare.

Pentru indeplinirea acestui principiu de selectie, dimensiunea economica trebuie atinsa pana la sfarsitul primului an de monitorizare a proiectului, ca urmare a realizarii investitiilor propuse prin proiect, atat pentru proiectele care presupun modernizarea/extinderea exploatatiei agricole (prin corelarea dimensiunii economice a fermei la data depunerii Cererii de Finantare cu previziunile economico-financiare din documentatia tehnico-economica), cat si pentru proiectele care presupun desfasurarea pentru prima data a unei activitati agricole.

In cazul solicitantilor forme asociative (cooperative agricole, societati cooperative agricole si grupuri de producatori) se vor cumula dimensiunile economice ale membrilor fermieri deserviti de investitie.

2. Principiul sectorului prioritar conform analizei socio-economice precum sectorul zootehnic (suine, bovine si pasari) si vegetal (cereale, plante oleaginoase si proteice, cartofi si legumicultura in spatii protejate, inclusiv producere de material saditor)

• 2.1 legumicultura in spatii protejate: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 19 p
• 2.2 plante oleaginoase si proteice: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 18 p
• 2.3 cereale si cartofi: a) seminte si/sau material saditor – 20 p; b) productie – 17 p

Pentru acordarea punctajului se va lua in considerare cultura majoritara din punct de vedere al dimensiunii economice (SO) previzionate, fata de totalul dimensiunii economice a intregii exploatatii atinse la sfarsitul primului an de monitorizare, ca urmare a realizarii investitiei prevazute in proiect. In cazul exploatatiilor mixte cand proiectul a fost incadrat pe sectorul vegetal (aceasta reprezentand componenta majoritar valorica din Bugetul indicativ al Cererii de Finantare) analiza SO a grupei de cultura se va face comparativ cu totalul SO al sectorului vegetal, nu cu total SO al intregii exploatatii.

3. Principiul lanturilor alimentare integrate, respectiv combinarea in cadrul aceluiasi proiect a investitiilor in productia agricola primara cu procesarea si/ sau comercializarea productiei obtinute. Proiecte care combina cel putin doua operatiuni care conduc la realizarea unui lant alimentar integrat dupa cum urmeaza:

• 3.1. a) productie agricola primara –procesare – comercializare – 15 p; b) productie agricola primara, inclusiv conditionare – comercializare – pentru investitii in unitati de productie vizand productia de legume, struguri de masa – 15 p.
• 3.2. productie agricola primara – procesare – 13 p
• 3.3. a) integrare productie agricola primara, procesare si comercializare prin membrii din cadrul OIPA – 11 p; b) productie agricola primara, inclusiv conditionare – comercializare – pentru investitii in unitati de productie vizand productia de legume, struguri de masa prin membrii din cadrul OIPA – 11 p
• 3.4. integrare productie agricola primara – procesare prin membrii din cadrul OIPA – 10 p

In contextul acestui principiu, in cadrul legumelor sunt incluse si culturile de cartofi si ciupercile de cultura.

In cazul criteriului 3.1a si 3.2, obligatoriu se va integra productia cu procesarea in cadrul exploatatiei agricole, iar in ceea ce priveste comercializarea (criteriul 1a), aceasta se poate realiza fie in mod direct de catre fermier catre consumatorul final, fie prin vanzarea catre consumatorul final prin intermediul a cel mult un intermediar (dovedite prin intermediul unor precontracte/contracte incheiate direct cu comerciantii cu amanuntul, detinatorii de unitati turistice, restaurante etc.).

Intermediarul (care poate fi una sau pot fi mai multe persoane juridice care indeplineste/indeplinesc calitatea de unic intermediar intre producator si consumator) cu care solicitantul are pre-contract/ contract, comercializeaza aceste produse direct catre consumatorii finali. In cazul proiectelor care vizeaza productia de legume si struguri de masa, se poate acorda punctaj in cadrul criteriului 3.1b) daca prin proiect se prevad, pe langa investitiile in productia agricola primara si investitii in conditionare, iar comercializarea productiei poate fi realizata in conditiile detaliate mai sus.

4. Principiul asocierii fermierilor, care detin exploatatii de dimensiuni micii si/sau medii, in cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare. Solicitantii sunt:

• 4.1. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole avand dimensiunea pana la 12 000 SO – 20 p
• 4.2. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole de dimensiuni cuprinse intre >12 000 -≤ 50 000 SO – 18 p
• 4.3. grupuri de producatori sau cooperative formate predominant din exploatatii agricole de dimensiuni cuprinse intre >50.000 -≤ 100.000 SO – 16 p

5. Principiul potentialului agricol al zonei care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate

• 5.1. Proiectul este implementat intr-o zona cu potential agricol ridicat (conform notei de bonitare ICPA) – 10 p
• 5.2. Proiectul este implementat intr-o zona cu potential agricol mediu (conform notei de bonitare ICPA) – 9 p

6. Principiul nivelului de calificare in domeniul agricol al managerului exploatatiei agricole Managerul/Administratorul exploatatiei detine calificare in raport cu activitatea prevazuta prin proiect, in functie de:

• 6.1. studii superioare – 10 p
• 6.2. studii liceale sau postliceale – 8 p
• 6.3. scoli profesionale sau formare profesionala care confera un nivel minim de calificare in domeniul agricol – 6 p

7. Principiul economiei de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma , prin prioritizarea investitiilor care conduc la economii cat mai mari de apa.

Proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma asigura in urma unei evaluari ex-ante posibile economii de apa de:

• 7.1. peste 20% – 5 p
• 7.2. >10% – ≤20% – 3 p

8. Solicitantul isi propune sau demonstreaza prin proiect ca obtine/dezvolta la nivelul exploatatiei agricole si prevede in cadrul documentatiei tehnico-economice ca va pastra si dezvolta nucleul de soiuri autohtone pe toata durata de implementare si monitorizare a proiectului – max. 5 p.

Punctajul se acorda in cazul tuturor solicitantilor, atat a celor care isi propun (in cazul in care solicitantul desfasoara pentru prima oara o activitate agricola sau daca solicitantul nu cultiva soiuri autohtone la data depunerii Cererii de Finantare) cat si a celor care demonstreaza la depunere ca obtin/ dezvolta la nivelul exploatatiei agricole.

Punctajul se va acorda proportional in functie de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate in SO din total dimensiune economica a exploatatiei.

Sursa : https://www.stiriagricole.ro/pndr-cum-sunt-selectionate-proiectele-pentru-masura-4-1-investitii-in-exploatatii-agricole-42754.html