Nutritia minerala a plantelor

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive.

Macroelementele sunt :C, O, H, N, P, K, Ca, S, Mg, Na, Cl si Si, iar microelementele sunt Fe, Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li, I, Br, Al, Ni, Mo, As, Pb, Va, Rb, si altele.

Cand in nutritia plantelor lipseste sau este insuficient un element chimic necesar, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor.

Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si.

1. Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B₁, B₆, B₁₂, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.
2. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni PO^3- , ajunge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP). Fosforul intra in compozitia unor coenzime. El indepialineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantilui respirator, etc. Fosforul favorizeaza  nutritia, cresterea, inflorirea si fructificarea, depunerea hidratilor de carbon in fructe, sfecla de zahar, tuberculi. Micsoreaza consumul specific de apa al plantelor. Fosforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. In lipsa lui, plantele raman mici, radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde-inchis, pana la albastru-verde, luand de multe ori o culoare rosie sau purpurie.
3. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participand in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element biocatalizator, stimuland numeroase procese fiziologice. El regleaza absorbtia azotului de catre plante, prelucrand nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar in cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzeme care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon, in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. El favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. Potasiul circula foarte rapid in xilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care varfurile vegetative, cambiul si periciclul. Toamna, inainte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele in ramuri sau tulpina. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate sau brune.
4. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca²⁺ ). El este acumulat in protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. El intra in structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El joaca un rol important si in fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. Impreuna cu potasiul, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. El este antagonist al ionilor Al²⁺ Mg²⁺, Zn²⁺, Fe²⁺,K⁺,Na⁺,NH⁺,Al³⁺ , inlaturand actiunea lor vatamatoare, in caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, varful vegetativ uscandu-se, radacinile ramanand scurte, groase, cu varfurile uscate. Excesul de calciu in plante determina imbatranirea prematura, iar excesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze.
5. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni SO^2- , compusi organici cu sulf, ca cistina. Cerinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, telina, floarea soarelui, si rapita. In organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza in semintele de mustar negru, in bulbul de ceapa si in cel de usturoi. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. Insuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. Frunzele se ingalbenesc si apare o imbatranire prematura
6.  Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, in procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa in sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde-inchis pe lamina cloriara.
7. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine si in plantele superioare de saraturi (halofite). El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca²⁺ , sau K⁺ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. Insuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice.
8. Clorul este un element prezent in toate plantele. El se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine, in ferigi si i plantele halofile. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. Insuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor. 

Microelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. Ele intervin in metabolismul general, in cresterea si dezvoltarea plantelor, in procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu.

1. Borul are un rol fiziologic multiplu, participand in metabolismul plantei, ca anion si formand esteri fiziologici activi. El stimuleaza absorbtia unor macro- si microelemente. Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe.
2. Fierul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii.
3. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Continutul cuprului in plante variaza de la urme, pana la 46 p.p.m. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin vestejirea si decolorarea pana la o noanta alba a frunzelor tinere.
4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspandit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra in structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. Vita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Graul, secara, ovazul si mazarea sunt mai putin sensibile.

Sirop de Catina

Beneficiile siropului de catina pentru organism

Cătina este un arbust fructifer sălbatic, originar din Asia de Sud, ale cărui proprietăți benefice sunt cunoscute de mai bine de 2000 de ani, din China Antică.

 Cătina conține o cantitate de zece ori mai mare de vitamina C decât citricele(conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt), și poate fi considerată cel mai bun vaccin antigripal natural. Cătina este, de asemenea, un puternic luptător cu diverse boli precum cele de piele, anemie, hepatită, și boli vasculare.

 Fructele, mici și de culoare portocaliu intens în perioada în care sunt coapte, au un gust specific, acrișor, și prezintă o aromă specifică. Ele pot fi consumate ca atare, sau pot fi preparate sub formă de macerat, suc, vin sau sirop. Perioada de maturitate maximă și implicit perioada de recoltare este începând cu luna august până în luna octombrie.

 Sucul de cătină are atâtea proprietăți benefice pentru organism încât poate fi considerat aproape un panaceu universal. Vitaminele A și E, conținute de fructele de cătină ajută la vindecarea arsurilor (inclusiv a celor solare), ajută la cicatrizarea rănilor, întineresc pielea și previn ridurile de expresie.

 Cătina are proprietăți detoxifiante și este foarte recomandată în timpul curelor de detoxifiere sau slăbire, deoarece contribuie la arderea grăsimilor și în același timp reglează nivelurile glicemiei.

 Sucul de cătină este recomandat în cazul afecțiunilor hepatice. O cură cu 5-6 lingurițe de suc de cătină pe zi stimulează ficatul și vezică biliară, îmbunătățindu-le activitatea. Același suc de cătină este bun pentru a reduce nivelurile colesterolului cu densitate scăzută (colesterolul „rau”-Low Density Cholesterol), pentru a preveni îngroșarea arterelor și a combate coagularea sângelui.

 Cătina, pe lângă vitamină C, este bogată în beta-caroten, și se pare că în cătină se găsește în concentrații mai mari decât în morcovi, dar este bogată și în zaharuri, pectine, acizi grași esențiali și aminoacizi esențiali. Este bine de știut că scoarța arbustului are și ea proprietăți antiinflamatoare, antibiotice și cicatrizante.

 Fructele sunt destul de scumpe în piețe, dat fiind faptul că se culege foarte greu de pe ramuri, acestea fiind prevăzute cu țepi de diferite lungimi. În sălbăticie, fructele sunt consumate de diverse păsări mici.

 Iată rețeta pentru siropul și pentru uleiul de cătină:

 Sirop de cătină

 Ingrediente:

•1,5 kg cătină

•800 grame miere

 Din cele 1,5 kg de cătină, dându-le prin storcatorul de roșii, vom obține 1 litru suc de cătină. Sucul se amestecă cu mierea și se toarnă în recipiente pe care le păstrăm la frigider sau chiar în congelator.

 Ulei de cătină

 Ingrediente:

•150 g fructe de cătină mărunțite

•150 ml ulei de floarea soarelui/de măsline/de migdale

 Amestecați fructele mărunțite împreună cu uleiul, țineți recipientul la temperatura camerei timp de 2-3 săptămâni și amestecați de câteva ori pe zi. După această perioadă de timp transferă partea limpede de deasupra uleiului într-un vas de sticlă. Se depozitează într-un loc răcoros și ferit de lumină.

Link -http://eveste.ro/blog/2014/08/21/beneficiile-siropului-de-catina-pentru-organism/

Top 25 de beneficii ale fructelor Goji

1. Prelungeste viata – moleculele sale de polizaharide unice si proprietatile sale antioxidante impiedica imbatranirea prematura si combat efectul radicalilor liberi.

2. Creste energia si rezistenta organismului – considerat a fi un adaptogen de prima mana, goji creste toleranta la efort, rezistenta si anduranta. Ajuta la eliminarea oboselii, mai ales la covalescenti.

3. Te face sa pari si sa te simti mai tanara – stimuleaza secretia, prin glanda pituitara, a hormonului cresterii (HCH), numit si hormonul tineretii. Beneficiile acestui hormon sunt numeroase si includ reducerea adipozitatii, imbunatatirea somnului, a memoriei, accelerarea procesului de vindecare, imbunatatirea libidoului si conferirea unui aspect mai tanar.  

4. Reduce tensiunea arteriala – un studiu din 1998 arata ca moleculele de polizaharide din goji ajuta la prevenirea hipertensiunii arteriale.

5. Previne degenerarea sistemului imunitar – este una dintre putinele plante din lume care contin germanium, un metaloid anticanceros. Antioxidantii si polizaharidele sale unice pot stopa mutatiile gentice banuite de a distruge sistemul de aparare.

6. Mentine un nivel scazut al colesterolului rau din sange prin betasitoserolul pe care il contine. Antioxidantii sai impiedica oxidarea colesterolului si formarea placilor de aterom. Flavonoidele din goji favorizeaza deschiderea arterelor si buna lor functionare.

7. Echilibreaza glicemia – este folosit in China de multi ani in tratarea ehilibrarii cantitatii de zahar din sange. Polizaharidele imbunatatesc metabolismul hidratilor de carbon si al insulinei. Goji contine si betaina, substanta care poate preveni steatoza hepatica si problemele vasculare, intalnite frecvent la diabetici.

8. Iti imbunatateste viata sexuala – cunoscut in medicina asiatica ca fiind una dintre principalele plante care tonifica functiile sexuale, goji creste nivelul de tostesteron din sange, accelerand libidoul la barbati si femei.

9. Te ajuta sa slabesti – polizaharidele din goji reduc greutatea corpului, imbuntatind transformarea alimentelor mai mult in energie si mai putin in grasime.

10. Trateaza durerile de cap – in medicina traditionala chineza, se spune adesea ca durerile de cap si lipsa de concentrare sunt provocate de insuficienta de yin si yang la nivel renal. Goji face parte din plantele cel mai des folosite pentru a restabili echilibrul yin-yang.

11. Protejeaza vederea – cercetatorii chinezi moderni au descoperit ca goji poate reduce timpul necesar vederii pentru a se adapta la intuneric. El imbunatateste si vederea in semiobscuritate si reduce epidoadele de incetosare a vederii. Carotenul lui protejeaza impotriva degenerarii maculare si a cataractei.  

12. Intareste inima – goji contine ciperona, substanta benefica pentru inima si pentru tensiunea arteriala. De asemeneea, antocianinele sale ajuta la mentinerea fortei si integritatii arterelor coronare. 

13. Imbunatateste sistemul imunitar – zaharidele din goji amelioreaza si echilibreaza activitatea tuturor celulelor imunitare, cum ar fi limfocitele T, limfocitele T superioare, celulele NK, factorul necrozei tumorale alfa si imunoglobinele IgG si IgA.

14. Protejeaza ADN-ul – polizaharidele din goji pot reface un ADN afectat de radicalii liberi.

15. Stopeza tumorile – poate provoca moartea celulelor tumorale, declasand apoptoza, un proces in cursul caruia celulele canceroase sunt descopuse si regenerate.

16. Reduce efectul toxic al chimioterapiei si radioterapiei

17. Creste nivelul limfocitelor, globule albe care au un rol crucial in functia adaptiva a sistemului imunitar.

18. Lupta impotriva inflamatiilor articulatiilor si muschilor - goji poate restabili echilibrul enzimei antiinflamatorii SOD.

19. Protejeaza ficatul – goji contine o cerebrozida noua care, potrivit cercetarilor, protejeaza celulele hepatice.

20. Trateaza simptomele menopauzei - este un tonic care serveste la restabilirea echilibrului hormonal.

21. Evita greata la gravide – in China, goji este consumat sub forma de ceai de gravidele aflate in primul semstru de sarcina pentru a evita greturile. Acelasi efect se obtine si daca se amesteca doua lingurite de suc de goji cu apa calda.

22. Imbunatateste fertilitatea – prelungeste viata spermatozoizilor si inhiba degenerarea structurala si moartea celulalra determinata de stres din celulele testiculare.

23. Intareste sanatatea renala, imbunatateste memoria prin continutul de betaina care este transformata in organism in colina, substanta care imbunatateste memoria. 

24. Imbunatateste digestia – este folosit in tratatrea gastritei atrofice, o slabiciune a digestiei cauzata de activitatea redusa a celulelor stomacale. Goji este usor de digerat, mai ales cand este consumat sub forma de suc.

25. Te ajuta sa renunti la fumat

Goji poate intra in categoria elementelor care asigura un sevraj bland fara nicotina. De fapt, goji are o putere de curatare de o eficacitate deenetagaduit. El este celebru pentru ca poate elimina progresiv metalele grele din corp. Nicotina nu prezinta nicio rezistenta la goji. De asemenea, este demonstrat ca antioxidantii au un efect important asupra sanatatii plamanilor. Astfel, goji este eficient in procesul debarasarii corpului de deseurile acumulate de tigari, inclusive nicotina, si cu aceasta ocazie, diminueaza dependent de fumat. 

Dupa cativa ani de fumat, reflexul de a pune tigara in gura ramane foarte puternic chiar daca nevoia de nicotina se reduce. Vrand sa tina ceva in gura, ex-fumatorii trebuie sa gasesca substitute ale tigarilor prin hrana. De aceea unii se ingrasa. Goji este o gustare excelenta care poate fi mancata indiferent de ora. Fiind satios, el reduce senzatia de foame si astfel fostul fumator nu se va ingrasa, ba dimpotriva. Prin continutul sau de acid linoleic, goji te ajuta sa iti mentii grutatea.    
Contraindicatii in consumul fuctelor goji

Goji creste efectul anticoagulant al warafinei, iar persoanele care umeaza un tratament anticoagulant nu trebuie sa il consume. El nu este recomandat nici in sarcina si alaptare pentru ca se banuieste ca stimuleaza uterul. Unele persoane pot avea alergie la goji sau la alte alimente din familia solanaceelor (rosii, cartofi, vinete, ardei etc.)

http://www.desprespa.ro/Blog-SPA/Blog-Despre-SPA/Tipsuri/Top-25-de-beneficii-ale-fructelor-Goji