sâmbătă, 27 mai 2017

Fertilizarea solului in gradina si livada – ghid practic pentru folosirea ingrasamintelor

Fertilizarea solului in gradina si livada – ghid practic pentru folosirea ingrasamintelor



Ca sa fertilizati corect gradina sau livada trebuie sa cunoasteti  rolul elementelor nutritive in viata plantelor si cum influenteaza ele calitatea recoltei.
Fertilizarea solului
Elementele nutritive alcatuiesc hrana plantelor si prin prezenta lor in cantitati suficiente si in forme asimilabile  influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole, pomii si arbustii fructiferi, plantele ornamentale.
Comparativ cu plantele ornamentale sau alte plante de cultura, plantele legumicole au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive iar acest aspect este determinat de un sistem radicular slab dezvoltat, raspandit in stratul superficial al solului  unde umiditatea este mai prezenta determinand o capacitate redusa de absorbtie. Totodata legumele saracesc solul repede de elementele nutritive datorita productiilor mari realizate pe unitatea de suprafata.

Trebuie sa stiti ca elementele nutritive se impart in:

Elementele nutritive si rolul lor

  • macroelemente: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu si sulf
  • microelemente: bor, cupru, mangan, molibden, zinc, fier si aluminiu
Macroelementele au rolul principal si au o pondere mai mare in hrana planteleor decat microelementele dar nici unul nu poate lipsi sau sa se afle in exces in hrana plantelor, ambele cazuri provocand modificari nedorite in plante.

Azotul – N

Favorizeaza (in cantitate corespunzatoare) desfasurarea normala a metabolismului si influenteaza cresterea masei vegetative si a fructelor. Plantele legumicole pretentioase la azot sunt cele de la care consumam frunzele, petiolii, mugurii vegetativi, lastarii. Plantele ornamentale decorative prin frunze sunt si ele consumatoare de azot.
In exces, azotul stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructificarii si a calitatii fructelor, prelungesc perioada de vegetatie, intarzie fructificarea si maturarea fructelor, reduce rezistenta la boli si la pastrare.
Sub aspect general, plantele au culoare verde inchis, crestere haotica, fructificare slaba. Cea mai grava consecinta a excesului de azot este acumularea sub forma de nitrati si nitriti in organele comestibile.
Carenta in N se evideantiaza prin cresteri slabe, frunze clorotice (ingalbenite), mai ales cele batrane (de la baza plantei) care vor cadea datorita translocarii azotului in organele tinere ale plantei.

Fosforul – P

Stimuleaza inflorirea, fructificarea, depoziteaza substantele de rezerva, fixeaza planta in sol, influenteaza maturarea fructelor si calitatea legumelor. Impreuna cu potasiul, calciul si magneziul determina rezistenta plantelor la seceta si ger.
Carenta apare mai rar si se manifesta prin cresteri slabe  ale plantelor, influenteaza negativ fructificarea determinand intarzierea coacerii, scade rezistenta la atacul de boli si daunatori.
Ca aspect general, frunzele au culoare verde inchis, apoi albastrui si mai tarziu purpurii.

Potasiul – K

Participa la absorbtia apei in radacini, stimuleaza acumularea glucidelor si contribuie la cresterea si rezistenta la ger si seceta a plantelor. Influenteaza pozitiv calitatea fructelor si stimuleaza enzimele implicate in fotosinteza.
Insuficienta potasiului duce la dereglari fiziologice, dezvoltare insuficienta a tesuturilor mecanice, frunzele se coloreaza in galben- brun, scade calitatea fructelor si scade rezistenta la ger si seceta. Plantele au aspect de vestejit.
Exemplu: la tomate, carenta de potasiu determina aparitia pe fructe a unor pete/zone colorate in verde sau galben numite “ pete de ceara “.
In caz de exces de K, unele specii ca sfecla sau cartoful cresc normal dar dau produse de calitate inferioara caracterizate printr-un procent  redus de glucide in radacinile de sfecla sau exces de suber in tuberculi.

Calciul – Ca

Se acumuleaza in principal in radacinile plantelor  (aprox. 90 %) dar  rolul lui este de a intari peretii celulari.
In exces, Ca, determina reactie excesiv alcalina a solului, nefavorabila multor specii legumicole, determina aparitia clorozei, perturbari in aprovizionarea cu elemente minerale. Frunzele se ingalbenesc fiindca plantele nu mai pot absorbi Fe si Mg (care trec in forme insolubile).
Carenta de Ca determina o reactie excesiv acida a solului nefavorabila multor specii, duce la perturbarea unor procese biochimice care au drept rezultat oprirea din dezvoltare a plantelor si mortificarea mugurilor terminali. Lipsa Ca scade rezistenta fructelor la socurile mecanice produse in timpul recoltarii, transportului sau depozitarii, ceea ce duce  la deprecierea productiei si implicit  creste incidenta atacului de agenti patogeni.
Exemplu, la tomatele de sera, lipsa Ca provoaca putrezirea zonei pistilare a fructelor.
Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite, rigide, limbul se coloreaza in alb-verzui si devin apoi cafenii sau au pete brune.

Magneziul – Mg

Intra in compozitia clorofilei si impreuna cu K influenteaza cresterea organelor de reproducere, are rol in metabolismul apei, participa la desfasurarea multor procese biochimice.
Insuficienta apare pe solurile reci si cu reactie acida determinand incetinirea cresterii plantei, a infloririi si coacerii fructelor.
Sodiul si potasiul in exces accentueaza carenta de magneziu. Ingrasamintele cu azot atenueaza carenta de magneziu, favorizandu-i absorbtia.
Sub aspect general, frunzele capata nuante caracteristice la inceput galbene apoi cu arsuri – la cartof, purpurii → portocaliu → roscat – la varza creata, conopida, brocoli, pete eliptice de culoare albicioasa pe varfurile frunzelor – la ceapa. Nervurile frunzelor raman verzi iar marginile se curbeaza in sus.
Mg in exces este foarte toxic  si daunator putand provoca moartea plantei mai ales in lipsa de Ca care anihileaza efectul nociv.

Sulful – S

Este utilizat in procese de biosinteza si fotosinteza.
Plantele cu cerinte mari fata de S sunt: ceapa, sfecla, pastarnacul, varza. Sulful confera o aroma caracteristica datorita unei substante numita sulfura de alil.
Carenta de Sulf determina decolorarea nervurilor si a frunzelor in general deoarece continutul in clorofila scade, intensitatea fotosintezei scade iar plantele sunt debile.
Exemplu, la tomate, insuficienta sulfului determina alungirea excesiva a tulpinii.

Administrarea ingrasamintelor

Elementele nutritive sunt absorbite de catre plante pe doua cai: prin radacina- cele extrase din sol; prin frunze – cele extrase din atmosfera precum si cele administrate sub forma de solutii foliare.
Mai trebuie sa stiti ca pretentiile plantelor legumicole fata de elementele nutritive sunt diferite functie de faza de vegetatie, cele mai mari cerinte le au in faza formarii organelor comestibile. Cerintele sunt diferite si fata de concentratia solutiei solului in faza de vegetatie. Aceste cerinte sunt mai mici la inceputul perioadei de vegetatie si cresc odata cu cresterea plantei.
Forma de administrare a ingrasamintelor este forma solida pentru fertilizarea de baza si locala iar in vegetatie solida si lichida pentru culturile in camp, protejate si fortate si numai lichida pentru culturile in medii artificiale (culturi fara sol).
O atentie deosebita trebuie sa acordati raportului dintre elementele nutritive.
Cred ca ati observant cand ati cumparat un fertilizant lichid pentru plante ca pe flacon apare  N:P:K  (2:3:4). Acest raport ne arata ca solutia contine 2% azot total, fosfor solubil 3% si potasiu solubil 4% + ceva microelemente sub forma de chelati.
De regula e bine sa achizitionati fertilizantii lichizi functie de acest raport si functie de nevoi, adica, daca am nevoie de un fertilizant pentru plante ornamentale ce decoreaza prin frunze atunci am nevoie de un fertilizant cu concentratie mai mare de azot, daca fertilizez orhidee e bine sa achizitionez fertilizant pentru orhidee, daca fertilizez trandafiri iau din cel pentru trandafiri si tot asa.

Cum fertilizam, organic sau chimic?

O sa ma intrebati care fertilizanti sunt mai buni? Fertilizam organic sau chimic?
Chimicalele ne fac rau si se acumuleaza in legume si fructe?
Ei bine, eu cand aud ineptia “eu fertilizez doar cu gunoi de grajd si uite ce rosii frumoase am “ ma ia cu fiori pe sira spinarii.
Fratilor, fertilizantii chimici dati in doza optima si la momentul oportun nu se acumuleaza in planta!!!!! Sa fie clar!
Fertilizantii organici administrati aiurea, fara nici un discernamant pot determina exces de azot si acumulare sub forma de nitrati si nitriti!
Planta nu are habar daca azotul  provine dintr-un fertilizant chimic sau unul organic, pentru ea e doar hrana!
De ce preferam fertilizantii organici? Ca sa fim prietenosi cu mediul (in special solul), sa nu poluam panza freatica fiindca poate ajunge in apa potabila ca sa nu spun ca la tara apa din puturi si fantani poate contine nitrati. In plus fertilizantii organici  contin o seama de microorganisme benefice pentru sol pe termen lung.
A auzit toata lumea? Si cei din spate, mai carcotasi?
De aceea mi-am facut bataturi la degete si v-am scris rolul fiecarui element ca sa intelegeti mai bine cum stau lucrurile.
Mai trebuie sa intelegeti ca fertilizantii organici, indiferent ca-i compost, gunoi de grajd, praf de oase sau resturi vegetale au efect diferit asupra compozitiei solului si implicit asupra plantei datorita raportului diferit dintre elementele nutritive. Pentru o fertilizare corecta oganic trebuie sa nu depasiti dozele indicate intr-o tehnologie de cultura, plantele extragandu-si necesarul din ce se gaseste in sol.
De retinut! Fertilizantul organic are nevoie de cel putin 3-4 saptamani (functie de starea vremii) pentru a putea fi accesibil pentru plante, adica acestea sa poata absorbi nutrientii. Daca el este administrat in vegetatie, el devine accesibil cand trebuie sa recoltati cultura respectiva. In aceasta perioada ideali sunt fertilizantii minerali care se absorb rapid in planta si au efect imediat.
Pentru legumicultura este ideala fertilizarea mixta cu fertlizarea de baza organica si suplimentar minerale fazial.

Ingrasamintele organice

Ingrasamintele organice ce provin din diverse produse reziduale natural se impart in:
  • Ingrasaminte de origine locala: gunoi de grajd, paie, mranita, compost, turba, urina si mustul de urina, etc.
  • Ingrasaminte verzi provenite din culturi cu vegetatie rapida care se incorporeaza in sol cu scopul de a creste fertilitatea si a ameliora solul. Se folosesc mustarul alb, ridichea chinezeasca – soiul Clovis, amestec de mazare+mazariche+bobusor (1/4 +1/4 +1/2), hrisca, lupin, trifoi sau resturi vegetale din culturi anterioare (care sunt sanatoase).

Ce ingrasaminte puteti folosi

Eu utilizez fertilizanti minerali din gama Universol (verde, albastru si violet) si din cel organic Cropmax (100 % natural).

Universol

Gama Universol este o gama completa pentru orice situatie, formulele NPK sunt echilibrate, contin si microelemente chelate, se dizolva rapid, dau rezultate bune, ele sunt recunoscute dupa culoare.
Am utilizat Universol verde (23: 6: 10 +3 MgO + Me) in solutie de 2 g / l pentru a fertiliza plantele de pe balcon, in special cele decorative prin frunze. L-am utilizat si in legumicultura cu rezultate bune dar mai bun mi s-a parut Univerol albastru (18: 11: 18 +2MgO + Me) administrat tot sub forma de solutie 2g/l.
Pentru pomii fructiferi am utilizat Universol violet  (10: 10: 30 +2MgO +Me) administrat 50 g / pom sau sub forma de solutie 2g/ l si administrat prin pulverizare cu vermorelul pe toata masa foliara a pomului.

Cropmaxul

Cropmaxul l-am utilizat in legumicultura si plante de apartament, doza fiind de 10 ml / 10 l apa / 100 m²; pentru culturi legumicole in sere si solarii se face solutie din 20 ml / 10 l apa/ 100 m². Se poate aplica pe rasaduri, cand acestea au 5-7 cm, solutie din 2,5 ml / 10 l apa / 50 m².
Pentru pomi fructiferi si vita de vie, solutie din 15 – 20 ml / 10 apa.
Tratamentul cu Cropmax se administreaza odata la 14 zile.
Plantele de apartament se fertilizeaza incepand din martie si pana in octombrie.
Daca vreti sa transplantati plante de apartament si utilizati substrat din comert aveti grija ca acesta are in compozitie si fertilizant deci, nu aplicati fertilizant suplimentar mai devreme de o luna de la transplantare!
Pentru arbusti, ferilizarea se face functie de dimensiunea masei de frunze. Se pot aplica in jur de 30 – 50 g de fertilizant/ arbust sau intre 1,5 – 3 l compost / arbust in aprilie iar in iunie se aplica a doua fertilizare cu ½ din doza din aprilie.
Pentru fertilizarea arborilor ornamentali trebuie sa facem diferenta intre foioase si conifere intrucat ciclurile lor anuale de crestere sunt diferite.
Foioasele se fertilizeaza in aprilie cu 55 % din necesarul anual de fertilizant si in iunie se aplica 45 %. La trandafiri proportia este de 60 / 40.
Aplicati 50 – 60 g / m²  / an sau 3-5 l compost / pom.
Coniferele se fertilizeaza in mai cu 35 % din doza totala si apoi la sfarsit de iulie – incepit de august cu 65 % din doza.
Doza de ingrasamant este de: 35 g /m² / an – pentru coniferele mici si 50 – 70 g/ m² / an – pentru coniferele mari.
Trandafirii si rododendronii primesc 100 g/ m²/ an.

Osmocote

Eu utilizez pentru plantele ornamentale Osmocote 3 – 4  (17: 11: 10 +2 MgO + Me) care elibereaza nutrientii treptat, pe o perioada de 3 – 4 luni, doza fiind de 3 – 3,5 kg /m³ de substrat. Exista Osmocote pentru 5–6 luni cu aceeasi formula si cu doza de 3,5–4 kg/m³ de substrat. Acesta din urma merge foarte bine la conifere.

Scotts

Pentru gazon va sugerez fertilizantii de la Scotts care au formule pentru diverse etape si faze in care se gaseste gazonul (fertilizari de primavara, vara, toamna, antistres).
Retineti ca oadata tuns gazonul se pierd si foarte multi nutrienti (30g N, 10g P, 20g K).

Landscape Pro Fullseason

Daca nu aveti chef sa fertilizati la 4 – 5 saptamani, atunci Landscape Pro Fullseason cu durata de 8 – 9 luni va scoate din impas. Doza este de 60 – 80 g / m².
Indiferent de metoda de fertilizare, nu depasiti dozele si mai ales fertilizati numai atunci cand trebuie! Cititi cu atentie instructiunile de pe ambalajul fertilizantilor sau cereti sfatul unui specialist.
Spor la gradinarit!
Autor:Diana Chetreanu
          Inginer horticol
Sursa : http://www.cartiagricole.ro/fertilizarea-solului/

vineri, 3 martie 2017

25 de motive pentru care trebuie sa consumati frecvent goji

Iata cateva beneficii ale fructelor goji pentru sanatatea noastra

1. Prelungeste viata - moleculele sale de polizaharide unice si proprietatile sale antioxidante impiedica imbatranirea prematura si combat efectul radicalilor liberi.

2. Creste energia si rezistenta organismului - considerat a fi un adaptogen de prima mana, goji creste toleranta la efort, rezistenta si anduranta. Ajuta la eliminarea oboselii, mai ales la covalescenti.

3. Te face sa pari si sa te simti mai tanara - stimuleaza secretia, prin glanda pituitara, a hormonului cresterii (HCH), numit si hormonul tineretii. Beneficiile acestui hormon sunt numeroase si includ reducerea adipozitatii, imbunatatirea somnului, a memoriei, accelerarea procesului de vindecare, imbunatatirea libidoului si conferirea unui aspect mai tanar. 

4. Reduce tensiunea arteriala - un studiu din 1998 arata ca moleculele de polizaharide din goji ajuta la prevenirea hipertensiunii arteriale.

5. Previne degenerarea sistemului imunitar - este una dintre putinele plante din lume care contin germanium, un metaloid anticanceros. Antioxidantii si polizaharidele sale unice pot stopa mutatiile gentice banuite de a distruge sistemul imunitar.

6. Mentine un nivel scazut al colesterolului rau din sange prin betasitoserolul pe care il contine. Antioxidantii sai impiedica oxidarea colesterolului si formarea placilor de aterom. Flavonoidele din goji favorizeaza deschiderea arterelor si buna lor functionare.

7. Echilibreaza glicemia - este folosit in China de multi ani pentru echilibrarea cantitatii de zahar din sange. Polizaharidele imbunatatesc metabolismul hidratilor de carbon si al insulinei. Goji contine si betaina, substanta care poate preveni steatoza hepatica si problemele vasculare, intalnite frecvent la diabetici.

8. Iti imbunatateste viata sexuala - cunoscut in medicina asiatica ca fiind una dintre principalele plante care tonifica functiile sexuale, goji creste nivelul de tostesteron din sange, accelerand libidoul la barbati si femei.

9. Te ajuta sa slabesti - polizaharidele din goji reduc greutatea corpului, avand capacitatea de a transforma alimentele in energie si impiedicand depunerea caloriilor sub forma de grasime.

10. Trateaza durerile de cap - in medicina traditionala chineza, se spune adesea ca durerile de cap si lipsa de concentrare sunt provocate de insuficienta de yin si yang la nivel renal. Goji face parte din plantele cel mai des folosite pentru a restabili echilibrul yin-yang.

11. Protejeaza vederea - cercetatorii chinezi moderni au descoperit ca goji poate reduce timpul necesar vederii pentru a se adapta la intuneric. El imbunatateste si vederea in semiobscuritate si reduce epidoadele de incetosare a vederii. Carotenul lui protejeaza impotriva degenerarii maculare si a cataractei. 

12. Intareste inima - goji contine ciperona, substanta benefica pentru inima si pentru tensiunea arteriala. De asemeneea, antocianinele sale ajuta la mentinerea fortei si integritatii arterelor coronare. 

13. Imbunatateste sistemul imunitar - zaharidele din goji amelioreaza si echilibreaza activitatea tuturor celulelor imunitare, cum ar fi limfocitele T, limfocitele T superioare, celulele NK, factorul necrozei tumorale alfa si imunoglobinele IgG si IgA.

14. Protejeaza ADN-ul - polizaharidele din goji pot reface un ADN afectat de radicalii liberi.

15. Stopeza tumorile - poate provoca moartea celulelor tumorale, declasand apoptoza, un proces in cursul caruia celulele canceroase sunt descopuse si regenerate.

16. Reduce efectul toxic al chimioterapiei si radioterapiei

17. Creste nivelul limfocitelor, globule albe care au un rol crucial in functia adaptiva a sistemului imunitar.

18. Lupta impotriva inflamatiilor articulatiilor si muschilor - goji poate restabili echilibrul enzimei antiinflamatorii SOD.

19. Protejeaza ficatul - goji contine o cerebrozida noua care, potrivit cercetarilor, protejeaza celulele hepatice.

20. Trateaza simptomele menopauzei - este un tonic care serveste la restabilirea echilibrului hormonal.

21. Combate greata la gravide - in China, goji este consumat sub forma de ceai de gravidele aflate in primul semstru de sarcina pentru a evita greturile. Acelasi efect se obtine si daca se amesteca doua lingurite de suc de goji cu apa calda.

22. Imbunatateste fertilitatea - prelungeste viata spermatozoizilor si inhiba degenerarea structurala si moartea celulalra determinata de stres din celulele testiculare.

23. Intareste sanatatea renala, imbunatateste memoria prin continutul de betaina care este transformata in organism in colina, substanta care imbunatateste memoria. 

24. Imbunatateste digestia - este folosit in tratatrea gastritei atrofice, o slabiciune a digestiei cauzata de activitatea redusa a celulelor stomacale. Goji este usor de digerat, mai ales cand este consumat sub forma de suc.

25. Te ajuta sa renunti la fumat
Goji poate intra in categoria elementelor care asigura un sevraj bland fara nicotina. De asemenea, este demonstrat ca antioxidantii au un efect important asupra sanatatii plamanilor. Astfel, goji este eficient in procesul debarasarii corpului de deseurile acumulate de tigari, inclusiv nicotina, si cu aceasta ocazie, diminueaza dependenta de fumat.

Contraindicatii ale consumului de goji
Goji creste efectul anticoagulant al warafinei, iar persoanele care umeaza un tratament anticoagulant nu trebuie sa consume aceste fructe. Ele nu sunt recomandate in sarcina pentru ca stimuleaza contractiile uterine. Unele persoane pot avea alergie la goji sau la alte alimente din familia solanaceelor (rosii, cartofi, vinete, ardei etc.)

Sursa: http://sanatate.bzi.ro/25-de-motive-pentru-care-trebuie-sa-consumati-frecvent-goji-58181

marți, 21 februarie 2017

De ce sa folosim un material saditor certificat de Goji.

De ce sa folosim un material saditor certificat de Goji.

Din ce in ce mai multa lume, cultivatori de buna credinta, ne solicita ajutorul pentru a remedia sau rezolva niste probleme cu care se confrunta. 

In urma achizionarii unui material saditor de Goji de la persoane diverse si nu producatori autorizati, s-au trezit in cultura cu mai multe soiuri, unele chiar nerecomandate a fi utilizate si aici ma refer strict la Gardurarita noastra, foarte prezenta in flora spontana. Din testele existente, consumul fructelor acesteia pot dauna serios sanatatii fiind considerata chiar toxica. 

Celelalte probleme sunt mai usor de gestionat si tin de faptul ca orice promisiune facuta la achizitia plantelor a incetat odata cu livrarea, respectiv plata acestora. Lumea nu intelege faptul, ca fara o experienta petrecuta in cultura de Goji de macar un an de zile nu poti sustine ca poti oferi sfaturi si recomandari pentru intretinerea si cresterea calitatii unei plantatii de Goji.

Unii producatori nu sunt intotdeauna interesati de ceea ce se intampla cu plantele lor dupa vanzare. Chiar daca unii dintre acestia sunt oameni bine intentionati si au realizat un material saditor de calitate, fara un certificat de provenienta, altul decat cel de producator agricol, care nu poate fi folosit legal in producerea de plante Goji, nu avem garantia ca intreaga cultura poate fi inregistrata ulterior. 

Conform legii, pentru infiintarea unei culturi de peste 5000m2, este nevoie de o autorizatie de plantare, care nu poate fi eliberata fara a face dovada utilizarii unui material saditor certificat. 

Daca toate astea ar fi cunoscute am preîntâmpina probleme ce pot aparea uneori prea tarziu pentru a fi rezolvate. 

In privinta culturii de Goji nu mai avem nicio scuza. De acum nu mai putem discuta de un pionierat. Exista cultivatori cu experienta si e pacat sa nu-i ascultam sau sa nu le cerem sfatul. Documentele de provenienta si garantie sau lipsa acestora, pot face diferenta intre o atitudine relaxata cu privire la cultura de Goji sau una tensionata, ce poate creea situatii extreme pentru cultivator sau plantatie. 

Un alt aspect intalnit la cei ce ne solicita sprijinul, este ca in momentul achizitionarii plantelor de la cei ce se considera producatori, au primit garantia desfacerii fructelor la momentul intrarii pe productie. Promisiune bineinteles nesustinuta de niciun document sau angajament iar ulterior nici macar o recunoastere a promisiunii. 

Daca doriti ca singura preocupare a dumneavoastra sa fie cum sa produceti un fruct de Goji de calitate fara stresul a ceea ce se va intampla in viitor cu plantatia, trebuie sa intelegeti ca experienta noastra va poate folosi. 

IMPORTANT 

  • Daca doriti sa infiintati o cultura de Goji, apelati la producatori autorizati si cultivatori cu experienta pentru planul de afacere ce va sta la baza plantatiei dumneavoastra. (avem recomadari pentru fiecare zona)
  • Achizitionati doar material saditor certificat pentru a avea garantia ca ati primit ceea ce ati comandat, eventual sa va recomande culturi infiintate de acestia, in trecut.
  • Experienta cultivatorului nu poate fi evidentiata doar prin poze. Daca va uitati cu atentie veti vedea ca aceste poze se repeta la mai multi vanzatori.
  • In  acest moment in Romania nu exista centru de colectare si prelucrare al fructelor de Goji. Vor aparea in curand insa doar culturile cu vechime intrate pe rod va pot facilita o eventuala colaborare si nu niste vanzatori de plante. De ce ar fi interesat un asemenea centru de colectare de activitatea unui producator neautorizat de Goji. 
  • Odata cu aparitia proiectelor cu finantare europeana, necesitatea utilizarii unui material saditor certificat a devenit evidenta. Fara un asemenea document achizitionarea unei plante Goji nu este considerata eligibila pentru finantare.
  • Aveti nevoie de parteneri in producerea si desfacerea acestor fructe. Numai impreuna putem sa realizam o piata de desfacere. Suntem cu totii colegi si nu concurenti.
  • Un producator autorizat ofera un pret corect pentru planta de Goji. In acest pret, deseori negociabil, intra toate cheltuielile pentru a intretine o cultura, o relatie cu specialisti horticultori si chiar promovarea Goji in Romania. Salariatii, investitiile si certificarile se regasesc deasemenea in aceste preturi. Cum poate cineva care produce in spatele casei cateva plante, sa ceara preturi chiar mai mari fara nicio cheltuiala sau autorizare? Si totusi se intampla...
Sper sa considerati aceste recomandari interesante iar deciziile de acum inainte vor fi luate cu mai multa atentie.
Plantatia si pepiniera Goji Podeele Mici Brasov, este doar una din societatile ce va pot ajuta. Avem realizari unice in Romania, dar puteti apela cu incredere la toti colegii nostrii, pentru informatiile necesare dezvoltarii unei culturi de Goji de calitate.

De noi puteti da accesand :

Va multumim  pentru alegerea facuta.

miercuri, 11 ianuarie 2017

10 sfaturi practice pentru a scăpa de buruieni fără chimicale

10 sfaturi practice pentru a scăpa de buruieni fără chimicale

Extrem de greu de combătut prin metode ecologice, buruienile nu doar că întârzie dezvoltarea normală a plantelor concurând cu acestea pentru lumină, apă și elemente nutritive, dar contribuie decisiv și la diminuarea cantitativă și calitativă a producției obținute. Bătălia cu buruienile depinde de locul unde se află grădina, într-o zonă deschisă sau într-o zona înconjurată de terenuri lucrate și îngrijite, de calitatea solului dar și de cât de bine și constant a fost lucrat și întreținut solul din grădină.

Practic, o soluție radicală care să te ajute să scapi de buruieni definitiv, nu există, dar poți limita la maximum apariția și dezvoltarea acestora. Chiar dacă pare greu de crezut, apariția buruienilor este cauzată și de o serie de greșeli pe care grădinarii le fac frecvent, fără să știe asta, greșeli care duc la înmulțirea excesivă a plantelor nedorite din grădină. În continuare Agrointeligența vă prezintă o selecție de zece sfaturi practice pentru a combate eficient vegetația nedorită.

1. Lucrează terenul în totalitate, fără a lăsa spații nevalorificate

Orice zonă necultivată și nelucrată este un paradis pentru buruieni. Împrejmuiește curtea și grădina și folosește o plasă specială care să prevină împrăștierea semințelor, dacă grădina ta este izolată.
Buruienile cresc şi se înmulţesc mai repede decât orice plantă de cultură. Sapă de câteva ori pământul acoperit cu volbură sau pir şi le vei împiedica să mai încolţească. Este una din cele mai bune soluţii pentru ierburile anuale, care nu trebuie lăsate să înflorească şi să îşi scuture seminţele pe sol. Dacă ai tăiat cu sapa buruienile tinere, care nu au seminţe, le poţi lăsa să se usuce şi să se descompună în grădină, să îngraşe pământul. Dacă ierburile au deja seminţe, ar fi bine să le arzi, nu să le foloseşti la compost.

2. Folosește mulci

Mulcirea este un proces pe cât de simplu pe atât de benefic plantelor și presupune acoperirea solului cu materiale de origine vegetală sau nu. Scopul: menținerea umidității în sol și împiedicarea buruienilor de a mai crește. Poate fi făcută și cu folie specială din plastic, singura diferență fiind că mulciul vegetal oferă și anumite substanțe nutritive solului.
Mulciul pote fi organic sau anorganic. Mulciul organic este ca şi orice material natural: iarba, paie, rumeguş, ace de pin, frunze etc. Mulciul anorganic poate fi constituit din pietriș, materiale pentru acoperișuri, polietilenă, spanbond, precum și alte materiale nețesute.
Mulciul este indicat a fi flosit în grădină pentru a proteja pământul de plantele nedorite. Mulciul înseamnă un amestec de paie, talaș sau frunze uscate în strat de 2-4 cm grosime. Lipsa soarelui și izolația formată de mulci blochează dezvoltarea buruienilor și împiedică înmulțirea lor.
Îngrijește-te să acoperi grădina cu un strat organic protector, alcătuit din frunze marunțite, paie de ovăz, iarbă uscată, rumeguș, coajă de copac mărunțită și compost, fiindcă va avea un dublu rol: fertilizator și protector. Atenție la elementele bogate în azot, precum iarbă uscată, pe acestea evită să le așezi prea aproape de tulpina plantelor.

3. Îndepărtează mereu buruienile noi care apar

Păstrează gradina mereu curată deoarece pe lângă aspectul neplăcut ce-l conferă, buruienile consumă inutil nutrienții din sol. În situații extreme, acestea pot chiar să ducă la “sufocarea” plantelor de cultură, aflate în incapacitate de apărare. Rupe constant frunzele acestora și florile înainte de a face semințele, astfel te asiguri că buruienile nu se vor înmulți prin semințe.

4. Gestionează bine suprafețele lucrate

Nu săpa decât porțiunea de grădină pe care o vei lucra. Dacă vei săpa dintr-o dată toată suprafața dar nu vei definitiva lucrările, practic vei planta buruienile care își lasă semințele la suprafața solului.

5. Folosește isteț iarbacosita și uscată, rumegușul și acele de brad

Iarba cosită este bogată în azot, fiind și cel mai des și la îndemână material folosit pentru mulcire. Înainte de a fi împrăștiată pe locurile alese, iarba este indicat să fie zvântată, adică să se mai ofilească sau chiar să se usuce. Mai mult, este recomandat ca iarba să se împrăștie în strat subțire, de cel mult 8 cm, deoarece va duce la supra-încălzirea substratului care ar putea pune probleme în perioada de vară.
Rumegușul și talașul au o reacție slab acidă, fiind foarte indicate pentru culturile de legume și fructe perene. Nu este indicat ca acest mulci să fie aplicat în culturile anuale, deoarece, după recoltare, se va amesteca cu substratul de pământ și în timp duce la creșterea acidității, sărăcirea în azot și deteriorarea stratului fertil. Se va utiliza împreună cu apa de bălegar, cenușă, făină de oase, „apă” de găinaț.
Acele de brad pot fi folosite doar în situația în care se află într-un proces avansat de descompunere. Coaja tânără de brad și acele de conifere ar fi bine să stea o vreme la compostare, cam un an, înainte de a le utiliza în grădină.

6. Nu lăsa marginea exterioară a grădinii neîngrijită

Semințele buruienilor de aici vor ajunge în grădina ta și vor face lupta ta pentru a scăpa de buruieni să fie inutilă.
Dacă buruienile ajung la tine în curte de la vecini, sapă un şanţ adânc şi îngust pe lângă gard şi acoperă-l cu folii groase din plastic. Umple apoi şanţul cu pământul săpat sau cu pietriş decorativ. Rădăcinile buruienilor nu vor mai putea trece prin zidul de plastic şi vei scăpa de invadatori.

7. Nu folosi buruieni înflorite sau care au legat semințe la fabricarea mulciului

Pe lângă iarba cosită sunt bune și buruienile, care pot fi utilizate ca bază pentru mulcire, dar în nici un caz nu este indicat să folosești buruieni înflorite sau și mai grav, care au legat deja semințe. Astfel de plante pot duce la înmulțirea excesivă a buruienilor. Semințele lor sunt extrem de rezistente.

8. Folosește razele solare

Astrul zilei îţi vine în ajutor, dacă vrei să scapi de ierburi pe o suprafaţă mai mică din grădină, spre exemplu un rond în care vrei să plantezi flori de vară. Sapă bine pământul şi udă-l din abundenţă. Acoperă suprafaţa săpată cu o folie de plastic şi îngroapă marginile în pământ, să nu intre deloc aer proaspăt. Lasă soarele să încingă solul şi să distrugă seminţele de buruieni timp de trei sau patru săptămâni. Apoi, poţi cultiva flori noi.

9. Smulge buruienile fir cu fir

Cea mai simplă metodă este să smulgi ierburile cu tot cu rădăcină, ori de câte ori apar. Înainte de a te înarma cu mănuşi să le pliveşti, udă bine grădina. Dacă rădăcinile rămân în pământul uscat, în câteva zile vor creşte buruieni noi.

10. Bătătorește pământul în zonele limită ale grădinii

Procedura este o soluție bună pentru decontaminarea naturală a pământului. Pământul bătătorit se lasă în repaus pentru un an, iar la desțelenire trebuie avut grijă să nu contaminezi solul cu semințe.
Sursa: http://agrointel.ro/58321/10-sfaturi-practice-pentru-a-scapa-de-buruieni-fara-chimicale/

marți, 20 decembrie 2016

Fertilizarea organica a culturilor

Fertilizarea organica


Se apreciaza ca la nivel general aplicarea de ingrasaminte poate duce la o crestere cu 40-60 % a productiei. Tipul de ingrasamant (organic sau chimic) reglementeaza foarte mult calitatea produsului obtinut. Fermierii din toata lumea folosesc ingrasaminte chimice dar in ultima perioada se observa o revenire la folosirea ingrasamintelor organice datorita beneficiilor de lunga durata obtinute prin aplicarea lor.
Dintre beneficiile aplicarii ingrasamintelor organice amintim:
  • mentinerea fertilitatii solului: Materia organica inmagazineaza macro si microelemente care sunt eliberate treptat in sol sub influenta microorganismelor si a factorilor de mediu. Pe langa aportul de nutrienti prin aplicarea de ingrasaminte organice se imbunatateste structura solului, aerarea, capacitatea de retinere si infiltrare a apei in sol.
  • productie locala: fie in ferma proprie sau la ferme locale. Prin urmare costul cu acestea este mult redus fata de cele chimice;
  • reduce eroziunea solului: prin prezenta unei cantitati mai mari de materie organica in sol, in special la solurile nisipoase se reduce eroziunea cauzata de vant;
  • permite reducerea dozelor de azot mineral: cu 20 – 50%, fara ca sporul de productie sa scada daca se administreaza impreuna cu ingrasaminte minerale, in special cu cele fosfatice
  • mediu sigur: ingrasamintele organice sunt usor bio-degradabile si nu provoaca o poluare a mediului.
  • alimente non-toxice: Utilizarea acestor ingrasaminte creaza premisele ca produsele alimentare obtinute vor avea un continut redus de substante chimice nocive;
Ingrasamintele organice prezinta mai multe avantaje fata de cele chimice dar de asemenea in anumite situatii pot prezenta anumite dezavantaje. Dintre acestea amintim:
  • disponibilitatea limitata a nutrientilor: plantele care au nevoie urgenta de nutrienti ar putea fi afectate de timpul mai indelungat de eliberare a nutrientilor, acesta fiind influentat de temperaturile ambientale si de prezenta microorganismelor in sol;
  • pot prezenta potential de infestare a culturilor: ingrasamintele organice, in special gunoiul de grajd, pot contine seminte de buruieni care nu au fost distruse daca gunoiul nu a fost pregatit anterior prin fermentare. Aceste seminte pot infesta ulterior terenul pe care s-au aplicat ingrasamintele.
  • volumul de munca mai mare: pentru aceeasi cantitate de nutrienti volumul de munca poate fi de cateva ori mai mare la folosirea ingrasamintelor organice fata de cele chimice.
  • cererea in crestere fata de aprovizionare: odata cu cresterea cererii pentru ingrasamintele organice satisfacerea cererii incepe sa fie o problema resursele fiind limitate.
Din categoria ingrasamintelor organice fac parte: gunoiul de grajd, gunoiul de pasari, composturile, resturile vegetale, ingrasamintele verzi, gunoiul artificial, mranita, gülee, urina si mustul de gunoi, etc.
Gunoiul de grajd
Un amestec de asternut si dejectiile solide si lichide ale animalelor. Se foloseste in stare proaspata sau in diferite faze de descompunere si contine in cantitati apreciabile azot, fosfor, potasiu, calciu si diferite microelemente. Pe langa aprovizionare cu substante nutritive, contribuie si la imbunatatirea caracteristicilor solului imbunatatind continutul in humus si structura solului, marind permeabilitatea si capacitatea de retinere a apei si chiar o corectare in o anumita masura a reactiei solului.
Dozele care se aplica se stabilesc in functie de cultura premergatoare si cea la care urmeaza a fi aplicat ingrasamantul, tipul de sol, etc. La  culturile de camp se aplica de obicei doze de 20-30 t/ha dar se poate mari cantitatea pana la 40-50 t/ha.

Gunoiul de pasari
Este un ingrasamant cu actiune rapida si cu continut aproape dublu de N, P si K, comparativ cu gunoiul de grajd, Se poate folosi fie in stare uscata, fie sub forma lichida (in amestec cu apa). Are anumite restrictii in ceea ce priveste aplicarea in stare proaspata, avand un efect de crestere al aciditatii solului.

Compostul
Este un ingrasamant rezultat prin fermentarea resturilor vegetale cu sau fara resturi organice pana la o consistenta asemanatoare particulelor de sol. In unele tari se utilizeaza acceleratori ai procesului de fermentare (bacterii sau ciuperci). Compostul se foloseste mai mult in legumicultura dar poate fi folosit si la cultura mare, cantitatile care se aplica fiind de 15-20 t/ha.

Resturile vegetale
Dupa recoltarea culturii resturile ramase pot fi tocate si ingropate sub aratura, reprezentand un ingrasamant ieftin si valoros.

Ingrasamintele verzi
O tehnica tot mai des folosita o reprezinta reinsamantarea terenurilor dupa recoltarea culturii principale cu specii de plante putin pretentioase, cu ritm rapid de dezvoltare si o masa vegetativa mare. De regula plantele folosite sunt din familia leguminoaseleor (mazare, lupin, trifoi) valorificandu-se astfel si capacitatea acestora de fixare a azotului, dar mai pot fi folosite rapita, floarea-soarelui, mustarul, secara etc.  Cand plantele sunt in plina vegetatie, se toaca si se introduc sub brazda, efectul lor benefic fiind pe mai multi ani. Pentru o maximizare a efectului se poate aplica si o cantitate de 10 t/ha gunoi.

Gunoiul artificial
Se obtine prin fermentarea resturilor vegetale, de regula paie in combinatie cu ape reziduale, must de grajd sau urina de la animale. Se poate completa cu ingrasaminte chimice in timpul procesului de fermentare iar gunoiul astfel obtinut are valoare calitativa apropiata de a gunoiului de grajd.

Mranita
Rezulta din gunoiul de grajd in urma fermentarii avansate. Se foloseste de obicei in legumicultura si se poate aplica impreuna cu ingrasaminte chimice pentru un maxim de eficienta.

Gülee
Amestecul cunoscut sub aceasta denumire reprezinta dejectiile lichide si solide, rezultate in urma colectarii acestora pe durata exploatarii animalelor, apa de la igienizarea adaposturilor si apa de ploaie. Acestea se colecteaza in bazine unde fermenteaza, apoi sunt aplicate pe teren.

Urina si mustul de gunoi de grajd
Sunt ingrasaminte lichide bogate in  azot si potasiu. Colectarea acestora se face in bazine acoperite. Se folosesc fie ca  ingrasaminte suplimentare fie ca ingrasaminte de baza. Se pot aplica si in timpul vegetatiei, fiind foarte eficace la culturile de legume si in livezi.
La aceste ingrasaminte se recomanda incorporarea in sol imediat dupa aplicare pentru a evita pierderile prin volatilizare.

In concluzie, folosirea ingrasamintelor organice este o alternativa demna de luat in considerare de catre toti fermierii. Pe langa avantajele deja enumerate, prin folosirea ingrasamintelor verzi se pot accesa subventii care ajung pana la 130 euro/ha. De asemenea o parcela de teren care a fost fertilizata doar cu ingrasaminte organice, in timp, poate fi certificata eco. Aplicarea tuturor tehnologiilor eco pe suprafetele detinute asigura obtinerea unor produse de o calitate superioara, a caror piata este din ce in ce mai mare.

Sursa: http://www.finantariagricole.ro/sfat/fertilizarea-organica/